Subiectul I, 2015 - rezolvare

Formularea subiectului se găsește aici.

________________________________________________________

Subiectul I

            1. „tăcut” - calm; „întors” - revenit.

            2. Cratima marchează elidarea vocalei „î” din adverbul  „înainte” și are drept consecință obținerea măsurii dorite a versului prin dispariția unei silabe.

            3. Trăiesc cu floarea speranței în suflet.

            4. „aștept” - verb, persoana I; „mine” - pronume personal, pers. I.

            5. Tema poeziei este iubirea. Un motiv literar este toamna.

            6. „Sunt altul azi...”; „S-au rupt acum...”.

            7. Epitetul dublu „străină și pustie” din strofa a treia sugerează înstrăinarea eului liric de lumea exterioară și retragerea în sine, pentru a reface, în amintire, chipul iubitei pierdute. În relație cu contextul,  acest epitet intensifică sentimentul de nostalgie  transmis de această strofă.

            În strofa a patra repetiția „ca altădată iarăși” accentuează sentimentul de bucurie a regăsirii de sine a eului liric, regăsire de sine senină, împăcată, în care, paradoxal,  până și tristețea își găsește locul. Este așadar, oximoronic, o bucurie a trăirii tristeții.

            8. Două trăsături ale genului liric sunt prezența instanței comunicării lirice (eul liric) și transmiterea în mod direct a unor idei și sentimente.

            Prezența eului liric se manifestă prin pronume la persoana I („mine”,  „mi” etc.) și verbe la persoana I („aștept”, „las” etc.).

            Toată poezia transmite direct gânduri, idei și sentimente, dar, mai vizibil în versurile:

            „Tristețea mă răsfață ca altădată iarăși,

            Ca altădată iarăși mă bucură acum.”

            9. „Preludiu de toamnă” este o poezie de dragoste. Eul liric apare în ipostaza unui bărbat îndrăgostit, care, întors în orașul natal, își amintește cu nostalgie de o dragoste pierdută, pe care ar vrea să o regăsească, pe care o cheamă în gând. Toată poezia stă sub semnul toamnei, ceea ce sugerează, aici, vârsta senectuții, a înțelepciunii. Bărbatul conștientiezează că s-a schimbat, că a devenit „mai simplu și mai tăcut” și își dorește intens să retrăiască iubirea de altădată. Ultima strofă o reia parțial pe prima, accentuând patosul dorinței. Chemarea directă, exprimată prin verbul la imperativ „vino”, recunoașterea implicită a greșelilor trecutului („Un altul azi, mai simplu și mai tăcut ca mine...”), precum și imaginea finală a bărbatului așteptând în pragul casei „cu brațul împovărat de flori” concură la conturarea semnificației textului: un strigăt de dor al celui care a greșit cândva, părăsindu-și iubirea și caută acum, spășit, reîmpăcarea.

Pregătire pentru examenul de bacalaureat - subiectul I

O propunere de rezolvare se găsește aici.
_________________________________________________________________

Citeşte următorul text:

Miroase iar a toamnă-n orașul nostru. Vino!
Te-aștept în prag cu brațul împovărat de flori.
Sunt altul azi, mai simplu și mai tăcut. De mine
S-au rupt acum toate mâhnirile ușor.

Și-n urma mea las astăzi stradelele senine
Și gangurile calde, fără păreri de rău.
Întors aici, trecutul ivit din nou, nici bine
De-acum n-o să-mi mai facă vreodată și nici rău.

Ci-n toată lumea asta străină și pustie
Visez ca mai-nainte doar fața ta-n cerdac,
Îți caut cu jind* în mintea-mi privirea-ți fumurie
Și parcă-n toamnă nu mă mai simt golit, sărac.

Departe peste case fug nourii tovarăși
Și-n zări se văd cocorii învăluiți de fum.
Tristețea mă răsfață ca altădată iarăși,
Ca altădată iarăși mă bucură acum.

Deci, fiindcă iar e toamnă-n orașul nostru, vino,
Să vezi și tu cum pleacă triunghiul de cocori,
Un altul azi, mai simplu și mai tăcut ca mine,
Te-așteaptă-n prag cu brațul împovărat de flori.
                                              (Radu Stanca, Preludiu de toamnă)

*cu jind, loc. adv., plin de dorință

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăcut și întors. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei din secvența mai-nainte. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului floare. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci lexico-gramaticale ale subiectivității. 4 puncte
5. Precizează tema poeziei şi un motiv literar identificat în textul dat. 4 puncte
6. Selectează două secvenţe din textul dat, care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din strofele a treia și a patra ale textului dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, ultima strofă a textului, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 4 puncte