Text argumentativ - utilitatea cunoașterii biografiei unei personalități

Formularea subiectului și baremul se găsesc aici.
______________________________________________________________

PLANUL COMPUNERII	COMPUNEREA
I. Introducere - aducerea temei în discuție (importanță, actualitate etc.); - teza susținută;	Dacă este utilă sau nu cunoașterea biografiei unei personalități culturale sau științifice este o problemă care interesează atunci când luăm contact cu o asemenea personalitate, prin intermediul, desigur, al operei sale. În literatură, care este domeniul nostru de interes, utilitatea cunoașterii biografiei unui scriitor mi se pare de domeniul evidenței.
II. Cuprins - argumentarea tezei: ·         A1: cunoașterea biografiei poate duce la înțelegerea mai bună a operei; ·         A2: cunoașterea biografiei ne poate scuti de căderea în idolatrie.	În primul rând, orice operă literară este marcată, într-un fel sau altul de ceea ce a trăit autorul ei. Exemple sunt nenumărate.  Cea mai celebră scriere a lui Ion Creangă se numește „Amintiri din copilărie”, în ea autorul valorificând evenimente din propria existență. Camil Petrescu mărturisește, la rândul lui, că partea a doua a romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, reprezintă de fapt, jurnalul său de front, scris în timpul Primului Război Mondial, la care a participat efectiv, pe câmpul de luptă. „Moromeții” este un alt roman celebru, care încorporează elemente concrete din biografia lui Marin Preda, așa cum recunoaște însuși autorul. Prin urmare, cunoscând biografia scriitorului, putem înțelege mai bine semnificația operei literare. Să fim atenți totuși să nu confundăm opera literară cu existența reală a celui ce a creat-o. E adevărat că elemente din viață trec în scriitură, dar ele nu se confundă în niciun caz. Opera are viața ei proprie și a o reduce la o simplă copie a vieții autorului ei înseamnă a o vulgariza. Au existat, de exemplu, voci care au văzut în „Luceafărul” o punere în scenă a relației dintre Eminescu, Veronica Micle și Caragiale. Valoarea poemului eminescian nu stă în această, improbabilă, apropiere, ci în expresia perfectă a unor idei și sentimente profunde, cu valoare general-umană. În al doilea rând, cunoașterea biografiei unui scriitor ne este de folos, dintr-o perspectivă mai largă, pentru a nu confunda valoarea operei în sine cu valoarea umană a persoanei temporale care a creat-o. Există nenumărate exemple de autori, care au scris excepțional, dar care, ca oameni, nu reprezintă în niciun caz modele de urmat. Cel mai cunoscut caz este cel al lui Sadoveanu, un mare scriitor, dar și un oportunist politic jalnic. Și, din păcate, nu este singurul. De asemenea, nu trebuie confundată valoarea operei literare a unui anume scriitor cu valoarea creației sale într-un alt domeniu, cel publicistic, de exemplu. Ideile din publicistica lui Eminescu nu se ridică, nici pe departe, la nivelul valoric al poeziei sale. Viața însăși a lui Eminescu are foarte puține date care l-ar recomanda ca pe un model de urmat.
III. Concluzie - reluarea, nuanțată, pe scurt, a tezei și a argumentelor.	În concluzie, consider că este foarte utilă cunoașterea biografiei unei personalități culturale (sau științifice), pentru că ne ajută, pe de o parte, să-i înțelegem mai bine opera și să o apreciem la adevărata ei valoare și, pe de altă parte, să nu cădem într-o idolatrizare absurdă a persoanei creatorului.

Pregătire pentru bacalaureat - subiectul al II-lea

O propunere de rezolvare se găsește aici.
_______________________________________________________________

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre utilitatea cunoaşterii biografiei unei personalităţi culturale/ştiinţifice.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

− structura discursului de tip argumentativ:

· formularea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parțial organizat, fără echilibru între componente – 2 p.    4 puncte

· utilizarea mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.; utilizare parţial adecvată – 2 p.          4 puncte

− conţinutul argumentării:

· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă      2 puncte

· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei: prezentare clară, nuanțată: – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.        2 x 3 p. = 6 puncte

· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte

· formularea unei concluzii pertinente      2 puncte

− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:

· registrul stilistic adecvat cerinţei        1 punct

· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.)        2 puncte

· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.)             2 puncte

· respectarea precizării privind numărul de cuvinte            1 punct

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.