Subiect – filiera teoretică (profil real), filiera tehnologică şi
filiera vocaţională (toate profilurile, cu excepţia profilului
pedagogic)
Subiectul I – 30 de puncte
Citeşte următorul text:
Ți-aduci aminte, după ploaie, ce albe străluceau la soare
Statuile străvechi și scumpe, și cât de drag ți-era cu mine,
Să povestești, umblând sub ramuri, de viața moartelor regine
Înmărmurite-n piatra rece de-o biată mână pieritoare?
Deasupra lor porumbii* vineți roteau voioși din vreme-n vreme:
Părea că lor li este dată grădina asta toată-n pază,
Și-arar o lacrimă de ploaie,
ca un diamant aprins de-o rază,
Se desprindea, vuind cu zgomot, din naltul unei diademe.
În straturi florile-nclinate iar se-nălțau cu bucurie,
Și-n aer făr’de veste-atuncea lumina zilei liniștită
Se preschimba în fel de fețe ș-o clipă sta ca aiurită,
Pân’să-și recapete cuprinsul din nou divina-i armonie. [...]
Fanfarele sunau cu zgomot înfiorând prelung platanii
Sub umbra cărora voioase treceau eternele idile,
Născute dintr-o sărutare și moarte după zece zile …
Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?
Curgea nedumerită vremea, și-ntr-un târziu, vestind că-i sară,
O darabană-ndepărtată suna ca după bătălie.
Și-atuncea, tresărind din visuri, vedeam grădina că-i pustie
Și ne porneam și noi pe-acasă reîntineriți de primăvară. [...]
(Dimitrie Anghel, În Luxemburg)
*porumb, s.n. (pop.) – porumbel
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:
să povestești și
liniștită. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența:
din vreme-n vreme. 2 puncte
3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul
aer. 2 puncte
4. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Selectează, din textul dat, două secvențe care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 4 puncte
7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din strofa a doua a textului dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în 60–100 de cuvinte, ultima strofă a textului, prin
evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 4
puncte
Rezolvări posibile
1. "să povesteşti" - să narezi, să vorbeşti; "liniştită" - calmă.
2. Cratima indică rostirea legată a două cuvinte diferite: "vreme" şi
"în". Prin rostirea legată a acestor cuvinte, dispare vocala "î" din
cuvântul "în" şi se formează silaba "men", cu sunete din ambele cuvinte.
În loc de 3 silabe ("vre - me în"), rămân astfel doar două ("vre -
men"), păstrându-se ritmul iambic şi măsura regulată a versului (de 18
silabe).
3. Am ieşit să luăm aer. Nu prea am învăţat pentru examen şi sunt în
aer. Ai aerul că glumeşti! Nu-mi place de el, prea îşi dă aere.
4. pronume personale, pers. I (sg. şi pl.): "mine", "noi"; verbe, pers. I, pl.: "vedeam", "porneam".
5. ploaia, grădina, florile
6. "umblând sub ramuri", "vedeam grădina că-i pustie".
7. Strofa a doua conţine două imagini vizuale: a porumbeilor care se
rotesc peste statuile parcului şi a picăturilor de ploaie care cad din
când în când strălucind în lumina soarelui. Autorul foloseşte epitetul
"voioşi" (pentru "porumbei") pentru a sugera bucuria zilei de primăvară
şi animaţia naturii înviorate de ploaie şi soare.
Comparaţia "o lacrimă de ploaie ca un diamant aprins de-o rază" aduce un
plus de strălucire tabloului, contribuind la starea generală de
fericire pe care o transmite această evocare a unei zile din trecut, dar
introducând şi o undă de regret şi melancolie, din perspectiva
prezentului.
8. Prima trăsătură a genului liric pe care o regăsim în această poezie
este transmiterea directă a unor idei şi sentimente. Ceea ce comunică
textul este nostalgia unei zile fericite din trecut. Un vers
semnificativ este:
"Pe zilele acele însă cine din noi nu și-ar da anii?"
A doua trăsătură a genului liric pe care o are textul este prezenţa
eului liric, evidenţiată de pronumele de persoana I "mine" şi "noi" şi
de verbele de persoana I "vedeam" şi "porneam".
9. Poezia evocă nostalgic o bucurie trecută. Eul liric îşi aminteşte o
zi de demult, când, alături de iubita sa, se plimba printr-un parc din
Luxemburg. Sunt descrise acele elemente ale tabloului care i s-au
întipărit în minte: statuile din parc, porumbeii, florile, pomii,
fanfara. Totul are un aer de prospeţime şi strălucire. Ultima strofă
încheie plimbarea celor doi îndrăgostiţi, care, treziţi din visare de
răpăitul unei darabane îndepărtate, constată că au rămas singuri în
grădina publică şi se întorc acasă "reîntineriţi". Strofa se
caracterizează printr-o simplitate stilistică capabilă să transmită
sinceritatea sentimentului trăit. Fericirea momentului face ca noţiunea
timpului să dispară, lucru sugerat prin folosirea epitetului
"nedumerită":
"Curgea nedumerită vremea..."
Comparaţia "o darabană-ndepărtată suna ca după bătălie" şi epitetul
"pustie" asociat substantivului "grădină" transmit, de asemenea, o stare
sufletească de ieşire din timp, de bucurie a trăirii în doi.
În sfârşit, epitetul "reîntineriţi" sugerează starea de spirit
revigorantă pe care plimbarea prin parc le-a produs-o celor doi
parteneri.
Aşadar, fără multe figuri de stil, ultima strofă încheie fericit poezia, impresionând prin simplitate şi sinceritate.
